Cultură

Civilizaţia populară a Maramureşului, bisericile din lemn, porţile şi vâltorile, costumele populare şi tradiţiile seculare au adus zonei celebritatea în lumea întreagă. Satul maramureşean tradiţional este bine reprezentat de localităţile componente ale comunei Ocna Şugatag. 
Porţile masive din lemn, meşteşugit lucrate, vechi sau mai noi, se găsesc în toate cele patru localităti ale comunei. Poarta din lemn reprezintă cel mai important element de arhitectură tradiţională a ţăranului din Maramureş. Este construită din trei stâlpi mari din stejar care sunt legaţi între ei printr-un fruntar, acoperişul este în patru ape ca şi la case. Are o portiţă pentru trecerea persoanelor şi poarta mare pentru atelaje şi animale. Poarta reprezintă un indicator al prestigiului social şi economic al familiei respective. Motive ornamentale: funia, însemnele solare, dintele de lup şi ghinul, vasul cu flori, flori stilizate, pomul vieţii în diferite variante, motive romboidale mari sau mai mărunte etc.

În Sat Sugatag pot fi vizitate o veche moară pe apă, construită în 1869, două vâltori si o pălincie.

În Breb merită văzute casele vechi, trei dintre acestea fiind reconstruite de fundaţia britanică Mihai Eminescu Trust patronată de Prinţul Charles, care a vizitat Brebul în 2004.

Comuna Ocna Şugatag dispune de 4 Cămine culturale, o sală de festivităţi modernă, în care se organizează expoziţii, spectacole şi unde îşi desfăşoară activitatea ansamblurile de copii ,,Pui de Moroşan,, - gradiniţă şi ,,Roua Cerului,, o biblioteca comunală cu 11.700 volume şi 761 de cititori.

Comuna Ocna Şugatag organizează în fiecare an sărbătoarea câmpenească „Tânjaua de la Hoteni” sărbătorirea primului gospodar din satul Hoteni care a ieşit cu plugul la arat, sărbătoare la care participă în decorul natural al Văii Dărasca câteva mii de oameni veniţi din localităţile din jurul comunei, din judeţ precum şi din toată ţara şi din străinătate.

În micul şi izolatul sat pînă mai ieri Hoteni, aparţinînd de comuna Ocna Şugatag, s-a păstrat un străvechi ritual agrar de primăvară, prin care întîiul gospodar, care a întors prima brazdă din an cu plugul, era sărbătorit de comunitate printr-un ritual al spălării în cel mai apropiat fir de apă, Darasca. Pînă acolo, gospodarul aşezat pe tileaga de la plug este tras cu 6 tînjele înstruţate cu crengi de mesteacăn, panglici multicolore şi şterguri brodate de 12 feciori înjugaţi şi mînaţi de pogonici, cu biciul. În spate vine udătorul cu alt grup de fete şi feciori, care au rolul de a-l păzi pe sărbătorit să nu fugă de pe tileagă la pîrîu şi să se spele singur. Astfel, el ar scăpa de obligaţia de a cinsti tot satul, cum era obiceiul în urmă cu 50 de ani, de exemplu, cînd tot satul număra o mînă de oameni, serbarea ce urma desfăşurîndu-se cu ospăţ, ceteră şi joc.

Începând cu anul 2005 în satele aparţinând comunei Ocna Şugatag s-a desfăşurat „Joculul la Şopru” o reluare a vechilor tradiţii populare pe cale de uitare, cu participarea a numeroşi oaspeţi din ţară şi străinătate.În perioada 23-29 iulie, în Hoteni, are loc Tabăra socială de pictură, editia a III-a, destinată copiilor cu talent artistic din casele de tip familial din judet. Actiunea face parte din proiectul "Artă si Solidaritate", organizatorii evenimentului fiind preotul asistent social Ioan Ardelean; sectia de Arte Plastice a Facultătii de Litere; DGASPC Maramures si Fundatia "Hope and Homes for Children" România.

Totodată PETRU POP NIŢĂ sculptează şi nu oricum, cu talent, pricepere şi iscusinţă, înnobilînd lemnul şi dîndu-i viaţă, transformîndu-l în artă tradiţională românească. Evoluţiile sale artistice sînt ascendente. PETRU POP lucrează lemn de paltin, cireş, păducel, păr şi ulm. Consideră lemnul deosebit de valoros, ca şi aurul. Sculptează: fuse cu zurgălăi, prescurnicere, căuce, săsăriţe, cruci diferite, linguri de mai multe feluri etc. Nu întîrzie să apară şi premiile, precum şi participările la tabere naţionale şi internaţionale de sculptură. Cu adevăratele sale opere de artă colindă ţara şi Europa, opere ce sînt apreciate de mulţi specialişti în domeniu. Acasă la el şi-a amenajat un atelier şi o expoziţie într-o casă de lemn, care numără peste 500 de exponate. PETRU POP colindă ţara şi-i apreciat în expoziţii naţionale de la: Bucureşti, Sibiu, Suceava, Neamţ, Braşov, Tg. Mureş, Iaşi, Cîmpina etc. Lucrările domniei sale ajung şi la: Chicago, în Japonia, California, în multe ţări europene. Apoi, Academia Artelor Tradiţionale din România – îi conferă” Diploma de Membru al Academiei Tradiţionale – meşter lemnar în Arta Tradiţională”. Acasă, an de an îl vizitează grupuri din Londra şi Olanda. PETRU POP este deţinătorul a zeci de premii naţionale şi internaţionale. Şi, mai mult decît atît, marele sculptor din Breb – este unicul în ţară care confecţionează cruci cu 27 de îmbinări.

Tot în ceea ce priveşte cultura, în localitatea Ocna Şugatag, îşi are atelierul de creaţie ELENA TAMAS, o vestită pictoriţă de icoane religioase pe lemn si sticlă, pe stil vechi, rit ortodox si catolicşi nu numai, recunoscută în ţară şi peste hotare.

Şcoala şi grădiniţa Ocna Şugatag au o preocupare continuă pentru activităţile culturale dovadă fiind formaţiile de dansuri populare a copiilor şi tinerilor.

În comuna Ocna Şugatag s-au desfăşurat următoarele competiţii şi activităţi sportive:
 • crosul „Frunze ruginii” cu peste 80 de participanţi;
 • campionatul de sah pe echipe (4+1) cu 35 de participanţi;
 • întrecerea de tenis de masă, 20 de participanţi;
 • campionatul de Handbal şcolar 10 echipe.

În data de 12.05.2007 a ieşit de sub tipar pliantul "Sănătate.Tradiţie. Natură - Ocna Sugatag" editat de Primăria Ocna Şugatag, deocamdată doar în limba română.